acvariu

uneori in staniolul ciocolatei nu mai sunt tablete ceeace inseamna mult , peturile plutesc in parul manechinelor
imi amintesc un articol despre cum la sfarsitul randului scolaritele austriece desenau baroc motive de bucurie pentru temele scrise.lipseste un spatiu al infloririi, pagini fara intarsia slovei, facturi scrise la calculator, retete electronice, vraf de cereri de tipar, suprafete inconturbabile. uneori asperitatea este pagina intoarsa repede ,martisoarele pentru la anu', nimeni nu mai crede in magia primaverii, un ciot fumegand aruncat in oceanul impersonal.
incep sa visez inainte de fotografii cu peisaje. desigur o constructie se danteleaza din linii frante. dincolo este ceeace conteaza.ce incerc sa spun. cuvinte de-a gata, uzate se cred intr-un anotimp favorabil. le macin si fac din ele un praf de rasucit realitatea si injectat in vene culori.imi dau timp sa ma accept in vartejul distorsionat al zilelor, cu personaje de bar, cu personaje de gara, de aula, de teren de sport, de avion, de insula, de liga. cu toata aceasta multime imbuteliata in mintea mea in sticle de sfert cu profiluri de perete.