numai speranta umbla desculta in ploile vremii,sfideaza neputinta care trece din ficat in rinichi din rinichi in plamani, din plamani in creier si apoi totul se ia de la capat, apoi spunem mama , apoi se-ntorc imaginile copilariei, umblam prin lucruri desculti si intrebam oamenii daca mai cred in minuni
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu